A fost strigat de pe cel mai innalt multe. Din cel mai jos loc soapta lui a fost auzita. Iar prin coridoarele intregii experiente umane acest adevar a starnit ecouri. Dragostea e raspunsul. Voi ati proiectat asupra lui Dumnezeu rolul parintelui, si astfel v-ati ales cu un Dumnezeu care judeca, rasplateste sau pedepseste. Ati creeat in jurul iubirii o realitate bazata pe frica. Iar aceasta dragoste bazata pe frica domina felul in care simtiti dragostea. De fapt, chiar asta o creeaza. Aveti nevoie de frica pentru a fi sau a face ceea ce este in mod natural bine? Trebuie sa fiti amenintati, pentru a fi buni? Si ce inseamna sa fii bun? Cine are ultimul cuvant in privinta asta? Va spun ceva: voi va faceti singuri regulile. Voi stabiliti principiile. Dragostea e tot ce conteaza. Da, ai mai auzit asta. Dar in momente in care ai necazuri, iti faci griji sau ti-e frica, tu alegi sa uiti asta. Ceea ce trebuie sa faci este sa raspunzi la o intrebare simpla: ce ar face dragostea acum? Sa-ti traiesti viata fara sa ai asteptari, fara sa ai nevoie de vreun rezultat, asta este libertate. Tine minte: in fiecare moment te aflii in procesul de a te crea pe tine insuti. In fiecare tu decizi cine si ce esti. Tu decizi asta in mare parte prin alegerile pe care le faci in legatura cu persoana sau lucrul care iti starneste pasiune. Ingrijorarea este activitatea unei minti care nu intelege conexiunea ei cu Dumnezeu. Suferinta nu are nici o legatura cu evenimentele, ci cu reactia in fata evenimentelor. Ce se intampla este doar ce se intampla. Ce simti tu despre asta e cu totul altceva. Nu poti avea tot ce-ti doresti. Dorinta ta este una incompleta, si spui ca vrei un lucru care doar produce acea experienta anume... pe care ti-o doresti in realitate. Prin urmare, Dumnezeu ar trebuii sa te pedepseasca pentru o alegere pe care El ti-a asternut-o la picioare? Aceasta este intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui innainte sa-i desemnezi lui Dumnezeu rolul de Dumnezeu care condamna.
Fara incetare L-ai implorat sa se arate, sa explice, sa se dezvaluie. El face asta, in termeni atat de simplii, incat nu ai cum sa intelegi gresit. Acum este timpul sa te intorci in spatiul tau sacru, mai mult ca oricand. Iti va aduce o mare pace sufleteasca. Iar dintr-un suflet impacat izvorasc marile idei. Idei care ar putea fi solutiile la cele mai mari probleme pe care le-ai putea avea.
Tu crezi ca asta e o problema prea grea pentru ca El sa o rezolve? Ar fi un miracol atat de mare sa poti sa iesi din aceasta situatie grea?! Inteleg ca ai putea crede ca pentru tine este prea mult, chiar si cu toate mijloacele pe care ti le-a oferit, dar tu chiar crezi ca pentru El e prea mult?
Dumnezeu nu vrea nimic mai mult de la tine decat ca tu sa fii fericit. Dar tu crezi ca ii esti inferior, pe cand, in realitate, toti suntem unul. Nu exista separare. El iti doreste tie ce iti doresti tu, nimic mai mult, nimic mai putin. El nu-si face griji pentru succesul tau lumesc. Doar tu iti faci. Nu trebuie sa te preocupe sa-ti castigi existenta. Adevaratii maestrii sunt cei care au ales sa traiasca, nu sa-si castige existenta. Curaj! Fa orice iti place cu adevarat. Nu fa nimic altceva. Ai atat de putin timp. Cum gandesti sa pierzi vreo clipa facand ceva ce nu-ti place, pentru a-ti castiga existenta? Asta nu e viata. Asta e moarte!
Daca Dumnezeu ar formula o simpla fraza, probabil ca acea fraza ar fi: "M-ati inteles gresit!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu