Have an account?

sâmbătă, 20 februarie 2010

Fara etnobotanice?

Multi au ajuns in spital de la produse etnobotanice pentru ca au interzis plantele si substantele care nu dauneaza si in totdeauna se va gasi o alternativa (si de multe ori toxica si riscanta).

De ce i-ar interesa pe guvernanti sanatatea ta? de ce interzic drogurile care nu dauneaza?
De ce nu interzic alcoolul si tutunul? pentru ca astea sunt de multe ori mai nocive decat marijuanna.
Nu se cunoaste nici un caz ca ar fi decedat de la marijuanna. Cati mor din cauza tutunului?
Cati fumatori violenti ati vazut? Si cati alcoolici violenti ati vazut?
De ce sunt acceptati alcoolicii violenti in locul fumatorilor pasnici?

S-au interzis produsele etnobotanice in romania... o problema? nu prea cred.... Deci daca vrei ceva neaparat obtii. Daca ai chef sa te faci praf in totdeauna exista o modalitate legala de a reusi. Weedshopurile si produsele etnobotanice au fost doar inceputul. Scopul lor principal a fost de a va face sa realizati ca in totdeauna exista o alternativa. Si nu mi-au trebuit mai mult de 10 min sa gasesc una. [:D]

E foarte simplu şi perfect legal să te droghezi: ai nevoie doar de un card bancar cu echivalentul a 20-30 de euro în cont şi acces la internet. Dai un „search” pe unele cuvinte-cheie, cum ar fi kratom sau salvia, intri pe site-uri specializate, plasezi comanda şi drogul îţi vine par avion, iar poştaşul ţi-l livrează acasă!

Noi aşa am procedat, experimental, comandând 10 grame de kratom la un magazin virtual olandez. Acesta are o ofertă extrem de bogată, de sute de produse, zeci de soiuri de droguri legale - acolo, în Olanda, ca şi aici, în România. Salvia divinorum, respectiv Salvinorin-A, extractul cu efect halucinogen (asemănător LSD), din această specie de mentă mexicană, se găseşte deja şi în magazine virtuale româneşti! Ca să faci comerţ legal cu asemenea droguri noi, netrecute pe lista narcoticelor interzise în România şi considerate simple suplimente alimentare, îţi trebuie doar nişte avize legale (în primul rând de la Ministerul Agriculturii!), care se obţin la fel ca şi pentru orice aliment.

Kratom-ul, un drog substitut pentru opiu şi marijuana, este frunza unui copac asiatic – Mytragina speciosa. Tocmai în Thailanda şi Malaiezia, ţările de origine ale acestui arbore, comerţul cu kratom este interzis – în Thailanda se pedepseşte cu moartea. În majoritatea celorlalte ţări este încă legal, unele restricţii fiind impuse în Australia, Norvegia, Burma şi, mai nou, Statele Unite. Cum spuneam, în România, kratom-ul, ca şi alte droguri, se pot consuma şi trafica fără probleme.

Efectele kratom-ului, respectiv ale ceaiului obţinut din aceste frunze de Mytragina speciosa, sau ale fumului inhalat din ţigările preparate cu ele, sunt oarecum similare cu ale opiului şi opiaceelor, doar că trebuie consumate cantităţi ceva mai mari. Consumul regulat de kratom duce la dependenţă, ca şi în cazul altor narcotice. Kratomul le provoacă dependenţilor nume­roase tulburări: senzaţie de gură uscată, anorexie, constipaţie, insomnie, depresie, pete întunecate pe piele etc.

Dar...
Supradozajul (de la 5 grame în sus, în condiţiile în care 10 grame costă 10-20 de euro, în funcţie de sursă) produce ameţeli puternice, halucinaţii, înteţiri ale ritmului cardiac, respiraţie îngreunată, supraîncălzire, senzaţie de vomă, atac de panică etc. Iar tentativele de renunţare ale dependenţilor se soldează, adesea, cu sevraj puternic şi de lungă durată (de ordinul săptămânilor), manifestat prin agresivitate sau cel puţin ostilitate, dureri musculare şi de oase, incapacitate de muncă, tremurături incontrolabile, depresii, lăcrimări etc. Iată ce scrie un dependent pe un blog dedicat krato­m-u­lui în Anglia: 

„Renunţarea mi-a dat zile de iad pe pământ – tortură pură a minţii şi sufle­tului. Cu o săptămână în urmă, am avut o altă tentativă, dar am renunţat după două zile agonizante. Sevrajul s-a instalat după 20 de ore şi a fost de nesuportat, aşa că am ajuns să consum şi mai mult Kratom. De data asta, am aruncat restul drogului la gunoi.După o zi, m-a cuprins o senzaţie de teroare, la care s-au adăugat dureri de stomac, tremurături şi insomnie”.

Este lim­pede că bătălia împotriva drogului, purtată cu armele de acum, e pierdută. Fără o campanie susţinută de infometare a populaţiei, în special a tinerilor, cu privire la riscurile la care se pot expune, viitorul se arată sumbru. Substitute ale drogurilor clasice (interzise) apar în permanenţă şi sunt comercializate în toată lumea, până ce savanţii epuizează testele care să stabilească efectul nociv al noilor produse, iar guvernele le pun pe listele lor negre. Acum, e ilegală marijuana – nu-i nimic, există kratom! Nu se poate LSD – „trecem” pe Salvia sau ciuperci halucinogene.

„Am impresia că o mână mi se roteşte în permanenţă, iar picioarele mi se lungesc... probabil asta se cheamă «disociere»... (…) Îmi pierd echilibrul... trebuie să fie de la mescalină... Mizerabil miracol... Mă întreb dac-am încuiat uşile percepţiei când am plecat de-acasă... Ce aiurea scriu! Parc-aş fi Molly Bloom pe messenger... Ce degete aiurea am! Fiecare se termină cu un craniu şi din fiecare craniu iese câte un şarpe... Şi uite şi balcoanele alea vălurite, roşii... Asta e ca atunci când am încercat Salvia Divinorum... Tare, abia aştept să-ncerc LSD-ul pe care l-a sustras Vlad de la spital... Merci, Vlad, nu te uit cu heroina aia, mi-a zis omu’ că se rezolvă!” – „A”, toxicoman român, scriind sub influenţa mescalinei, drog interzis, pe un blog autohton.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu